Seminar INFLPR
Vineri, 15 Decembrie 2017, ora 12:00
Laboratorul PTJ, sala de seminar a INCDFM
Contractul nr.: 4N/2016
Proiectul: PN 16 47 01 02, „Sinteza, procesarea şi caracterizarea micro-şi nano-structurilor şi nanomaterialelor realizate prin tehnici laser, plasmă sau radiaţii”
Faza nr. 29: „Studiul modificării proprietăţilor nanomaterialelor în urma tratamentelor cu plasmă a dispersiilor lichide ale acestor nanomateriale (fază solidă)”
Termen: 15.11.2017
Responsabil fază: Dr. Sorin Vizireanu/ Dr. Daniel Stoica
Prezintă: Dr. Sorin Vizireanu
Rezumat: Funcţionalizarea direct în suspensia lichidă de nanomateriale este de mare importanţă pentru evitarea aglomerării, precipitării şi îmbunătăţirea manipulării acestora. Pe de altă parte grupările funcţionale adăugate conduc pe langă îmbunătăţirea dispersabilităţii şi la schimbarea altor proprietăţi (electrice, umectabilitatea, biocompatibilitate, stocarea de energie etc). Metoda folosirii plasmelor pentru tratarea suspensiilor este promiţătoare şi destul de recentă în comparaţie cu metodele chimice.
Scopul experimentelor din această etapă a fost de modificare a proprietăţilor nanomaterialelor în urma tratării cu plasmă a dispersiilor lichide ale acestora. Pentru realizarea acestor experimente am folosit 2 tipuri de plasmă (jet DBE şi DBD) generate în diferite amestecuri de gaze. Jeturile de plasmă au fost imersate în suspensii de grafenă, oxid de grafenă-GOx, oxid de grafenă redus-rGO şi nanotuburi de carbon-NT.
Funcţionalizarea s-a realizat fie prin introducerea în descărcare a unor gaze reactive (oxigen, azot, amoniac etc) sau prin adăugarea în suspensie a unui reactiv lichid (acetonitrilul) descompus cu ajutorul plasmei. În urma investigărilor SEM, FTIR, Raman şi XPS am evidenţiat schimbările induse de tratamentele cu plasmă imersată în aceste dispersii, mai precis asupra materialelor rezultate din uscarea respectivelor suspensii. Încorporarea de grupări funcţionale cu conţinut de oxigen şi azot s-a evidenţiat în majoritatea suspensiilor folosite (GOx, rGO şi NT). Tipul grupărilor funcţionale introduse poate fi selectat în funcţie de parametrii descărcării (în primul rând de gazul introdus, dar şi de tipului sursei folosite). Rezultatele obţinute au condus la identificarea unor căi de modificarea a caracteristicilor nanostructurilor carbonice, precum şi la identificarea parametrilor de tratare care au condus la ataşarea unor grupări specifice. Tehnicile testate pe suspensiile amintite pot fi extinse şi la alte dispersii de materiale (nanoparticule, nanoceluloză, polimeri, etc).
